blog.tineret-betel.ro

Pastor Stefan Ivan

” Căci n-avem un Mare Preot, care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. ” Evrei 4:15

Când Dumnezeu a ales să se reveleze pe Sine, a facut aceasta (surpriza surprizelor!) prin intermediul unui trup de om. Limba care învia morţi era a unui om. Mâna ce a atins leprosul avea pământ sub unghii. Picioarele pe care a plâns Maria aveau bătături şi erau prăfuite. Şi lacrimile Sale… O, SĂ NU PIERZI DIN VEDERE LACRIMILE… au venit dintr-o inima frântă ca a noastră. Nu există nici măcar vreo aluzie că ar fi fost vreun om pe care să-l fi respins sau vreun om căruia să-i fie frică să se apropie de El. I-a lăsat aproape (la fel de aproape) pe cei ce L-au adorat, L-au respectat dar şi pe cei ce L-au batjocorit, cei ce erau invidioşi, sau cei ce L-au înţeles greşit. Te-ai gândit că n-a existat nici o persoană care să-L considere prea sfânt, prea divin sau prea ceresc ca să-L atinga? N-a existat nici măcar o persoană care de teamă ca va fi respinsă să se fi sfiit să se apropie de El. Ţine minte aceasta! Toate astea au fost posibile pentru ca El S-a smerit până la cruce şi prin dragostea şi blândeţea pe care o emana prin toţi porii, spunea apropiaţi-vă, îndrăzniţi, veniţi, atingeţi-vă, EU SUNT CEL CE SUNT, dar acum în varianta accesibilă tuturor! Nu uita! Omul este cel care creează distanţa, Isus este Cel Care construieşte punţile. El a spus: “SPUNEŢI-MI SIMPLU, ISUS!” . Nu a avut pretenţii de la cei din jurul Lui. Dar tu, tu cum eşti, ce pretenţii ai?

Fii binecuvântat!